Obsedat de munca sau eficient?

Am citit in timpul saptamanilor de vacanta un articol foarte interesant care reflecta diferenta dintre “workaholic” si “high performer” sau ceea ce putem numi un mod de lucru eficient, fara suprasolicitare. M-am oprit la el pentru ca da, m-am intrebat adesea daca sunt workaholic, iar acest articol avea sa-mi raspunda la niste intrebari. M-am gandit ca este de mare ajutor sa facem diferenta si sa luam masuri (daca este cazul). Pentru cei care n-au dat peste articolul respectiv, o sa expun mai jos principalele diferente dintre “workaholici” si “high performers”. Am rămas la 5 argumente:

1. A face treaba vs. a avea treaba

A face treaba, orientat fiind catre rezultate concrete, inseamna a lucra eficient. High performer-ul va face treaba atat cat va fi nevoie sa obtina rezultatele bine stabilite și delimitate. Workaholicii trebuie își umple timpul cu treaba, pentru ca nu se simt confortabil sa stea degeaba. A avea tot timpul ceva de făcut îi face să se simtă importanti și în priză, chiar dacă unele lucruri sunt redundante.

2. A ști ce înseamnă destul vs. Niciodata nu e de ajuns

Desi putin exagerat, după părerea mea, acest argument spune ca high performerii știu când să se oprească, fie ca vorbim despre o reușită sau de un eșec. Lucrând după taskuri bine stabilite și deadline-uri concrete, știu când să se oprească sau când să continue în consumul de timp și energie. Workaholicii, in antiteza, nu cunosc notiunea succesului, ei neștiind când să se oprească din munca. Pentru ei, nimic nu este de ajuns, nimic nu este destul de bine iar ei nu se simt niciodată destul de buni pentru un anumit task (aici pare-mi-se un pic exagerat)

3. 100% la momentul potrivit sau 110% tot timpul

Fără prea multe explicatii necesare, high performerii recunosc momentul când trebuie să dea 100% și îl exploatează la maxim, fiind constienti ca 110% constant al altora nu este sustenabil. Workaholicii au probleme în prioritizare, motiv pentru care considera ca totul este important. De aici rezultă ritmul 110% ceea ce duce la suprasolicitare.

4. Ceea ce poti controla vs. Ceea ce nu poti controla

Scurt și la obiect, high performerii își îndreaptă concentrarea către efortul pe care îl depun. Competitia este reprezentată de cea mai buna versiune a lor și nu altcineva. În comparatie, workaholicii se concentrează pe beneficiile pe care le obtin, lucru pe care nu îl pot controla, ajungând să aibă un sistem de valorificare comun cu al celorlalti. Acest lucru îi determină să nu mai ia în considerare efortul depus.

5. Sa te pui pe primul loc vs. Să-i pui pe ceilalti primii

Deși poate părea egoist, high performerii se pun întotdeauna pe primul loc, pentru ca știu că doar așa îi pot ajuta pe cei pentru care lucrează la capacitate maximă. Workaholicii îi pun pe altii pe primul loc, întotdeauna. Deși dau dovadă de altruism, a oferi mereu mai mult decât poti face nu este nici sănătos nici sustenabil.

Astfel, am pus în balanta și am tras linie. Nu sunt workaholic, însă nici high performer(inca). Sunt undeva la mijloc, chiar dacă balanta înclină putin spre varianta mai sănătoasă și mai constructiva de lucru.

Citește și gândește-te putin. Tu cum lucrezi?

image

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s