In seara asta sunt ganditoare, sunt pusa pe intrebari filozofice, la care normal ca nu primesc raspuns, dar pe care simpla mea existenta le emite pentru a nu intretine starea anosta a neuronului meu. Deci dragii me, care e rostul nostru pe pamant? Glumesc…nu ma gandeam la asta…desi e o idea ce merge la randul ei maruntita. De fapt..ma gandeam si incercam sa gasesc cea mai mare revelatie pe care o poate avea omul pe de-alungul vietii lui asa…acea “ sudden realization” (vorba filmului) pe care o are un om in cursul vietii in urma careia vede lucrurile cu alti ochi, trateaza oamenii de la alt nivel ca pana atunci si valorifica lucrurile din jurul sau diferit. Si ele sunt multe…sunt convinsa…insa ma gandeam care ar fi the great one si cam in ce perioada a vietii lui apare. Ok..inteleg…..lucrurile variaza..de la om la om …de la cultura la cultura…si cu siguranta n-am gasit o inca pe cea pe care o caut..asa ca .o sa o analizez pe prima care mi-a venit in minte zilele astea. Eu cred ca lumea unui individ se zguduie, mai mult sau mai putin, in momentul in care realizeza ca nu este cu nimic special fata de restul oamenilor din jurul sau. Nu ma intelegeti gresit …toti suntem diferiti intre noi ….insa tre sa recunoastem ca la un moment dat ..daca nu intreaga viata…toti am trait cu impresia ca suntem speciali, ca existam cu un scop bine determinat, ca nu traim o viata de rand…si mai mult…ca noua nu ni s-ar putea intampla anumite lucruri…(fie vb intre noi…rele). Si iata…omul …aflat in deplina incredere in ceea ce este si /sau ce poate deveni, infipt in convingerile sale, staruind in idea de unicitate in vastul spatiu pamantesc….isi frange aripile de cele mai multe ori subit …in acest zbor banal bombardat cu probleme, deceptii, suferinte, povesti triste….povesti pe care el..omul…le auzise de mai multe ori …de la altii la fel ca el, care nu credeau ca pot trece prin asta. Si nici macar necazul nu l face diferit….

Si totusi oameni speciali exista…..sunt cativa care au depasit idea de concept a gandirii lor fauritoare de nemaivazut, s-au desprins de plebe si si-au depasit conditia….au creat ceva care i-a facut speciali. Unii s-au simtit speciali pentru o clipa….unii pentru un timp….altii au ramas speciali.Si cert e ca momente avem cu totii ..cand pentru cineva sau pentru noi insine….devenim speciali….si asta ne face fericiti. Fericiti ca iesim din banalitate, fericiti ca suntem superiori, ca iesim in evidenta, ca nu suntem ca restu. Insa daca te intorci o clipa si privesti lucrurile cu sens…prin simplul fapt ca ne dorim sa fim speciali si facem totul ca sa fim diferiti…..suntem exact ca alte milioane de oameni care isi doresc sau fac asta. Si asta ne face nefericiti….mai ales ca unii pot..si altii nu.

 

Dar nu renuntam la idée….si nu vrem sa iesim din tiparul majoritar. poate ca vointa ne face pe toti speciali, si prin urmare cu nimic deosebiti..dar continuam sa traim drama omului de rand pana la urmatoarea revelatie…sunt si eu aici, la fel ca tine si ca noi toti, nu excelez prin nimic si nu ma deosebesc ca individ , faptele nu ma ocolesc si nici eu pe ele, imi doresc lucruri speciale si oameni speciali in jurul meu…..insa ceea ce aduc eu nou gandurilor mele este ca nimic nu e special..decat daca il facem noi sa fie special pentru noi si ca important e nu sa fii cat mai special…ci sa ai cat mai multi oameni in ochii carora sa fii special si pe care sa I vezi tu speciali. Si daca ne gandim pentru cat timp ..ajungem la alta revelatie pe care o are omul spre sfarsitul vietii cand se intreaba “ce am facut la viata mea”….dar asta e alta poveste.

 

Fiecare interpreteaza revelatia asta cum vrea sau cum poate, unii poate o ocolesc…altii poate nu au parte de ea…asa ca ..fara sa ne mai punem intrebari si sa ne batem capul…let s make the best of it…..let s make it as special as it gets !