Ca la 25 de ani….de casatorie

Astazi ai mei au sarbatorit “nunta de argint”. 25 de ani in care au iubit, au patimit, au adunat, au construit, au creat, au transmis….Acum clar nu mai e iubire, nu mai e pasiune, insa e toleranta, care se pierde si ea incet-incet. E trist sa descoper in felul asta ca dragostea de cele mai multe ori nu tine o viata, ci se transforma intr-o rutina pe care o inghiti, fie ca iti place fie ca nu. E trist sa vezi ca dintr-o poveste frumoasa de dragoste dintre doi liceeni,care nu aveau nimik si totodata totul, pentru ca se iubeau, a ramas dupa 25 de ani..o continua lupta, nenumarate reprosuri si poate un dram de respect.  Ii respect pentru ceea ce sunt pentru mine, pentru caminul pe care l-au creat, pentru felul in care si-au crescut copii si pentru felul in care au dat piept cu problemele vietii. M-au scos in seara asta in oras, sa sarbatorim evenimentul…si m-am bucurat de privirea lor implinita atunci cand ma priveau.  Am fost intr-un loc in care intamplator, pe fundal, se auzea muzica veche, “de pe vremea lor”. In aceeasi atmosfera. i-am rugat sa-mi povesteasca despre nunta lor. Le slipeau ochii la amandoi atunci cand vorbeau de nunta lor mare, cu aproape 300 de invitati, sau despre formatia care a tinut toata noaptea lumea in picioare….sau despre banii stransi din care si-au cumparat ulterior mobila din casa s.a.m.d Ne-am plimbat putin pe faleza, iar ei doi se tineau de mana si se ciondaneau ca doi indragostiti( o fi fost de la vinul alb…sau poate de dragul amintirilor frumoase).  Merita sa vedem, macar azi, cei 25 de ani de lucruri frumoase si de vise implinite……La Multi Ani!!

special pentru voi….