In ultima vreme sunt tot mai nemultumita de faptul ca am uitat sa aducem pe fatza noastra o farama de zambet. Suntem tot mai preocupati de vietile noastre cotidiene, sufocati de problemele noastre si ale altora, tematori mereu sa nu facem pasul gresit care sa ne arunce in nefericire, nu i asa? Ce s-a intamplat,oameni buni, cu zambetul acela, adesea inocent, de multe ori molipsitor, pe care l purtam cu totii odata? Ca stiu k zace akolo ascuns..in fiecare dintre noi! “Râs fără sunet, exprimat numai prin destinderea buzelor; surâs”-asta spune DEX-ul despre “zambet”,  definitie care mi s-a parut total incompleta, daca luam in considerare cat de multe implica actiunea in sine, de a zambi. In definitia mea, zambetul ar fi  cel putin o expresie a bucuriei interioare, trasmisa prin contractii ale muschilor fetei. Mi se pare trist sa observ cum oamenii au uitat sa se bucure, sa vada jumatatea plina a paharului, sa iubeasca si sa sarbatoreasca toate astea prin zambete; sa zambeasca la rasul unui copil, la un peisaj frumos sau o melodie armonioasa, la vederea unei flori colorate sau a unor indragostiti tinandu-se de mana. Sunt lucruri care pe mine mereu ma vor face sa zambesc, mai ales prin puternica lor simplitate. Si atunci cand zambesc, zambesc si cu sufletul , nu numai cu fatza, pentru ca stiu ca omul care va primi zambet va raspunde in accelasi fel.  Un zambet chiar face diferenta…..iar celor descurajati, care au uitat cum sa faca lucru asta….le ofer un friendly “cheer up”, un zambet larg si una bucata piesa dragutza….Enjoy!!

daca nu zambiti la melodia asta…..u are not human:-| ))…click:D